Fragment din romanul "Mandrie si prejudecata" de Jane Austen:

 

    „— Carevasazica, striga, Darcy in timp ce se plimba cu pasi repezi prin incapere, asta este parerea dumitale despre mine! Aceasta este stima pe care mi-o acorzi! Iti multumesc pentru explicatiile atat de amanuntite. Conform acestei evaluari, am comis intr-adevar multe greseli grave! Dar poate, adauga el oprindu-se din mers si intorcandu-se spre ea, aceste ofense ar fi putut fi trecute cu vederea daca mandria dumitale n-ar fi fost ranita, de marturisirea sincera a considerentelor morale care m-au impiedicat o buna bucata de timp sa concep un plan foarte serios. Aceste acuzatii amare ar fi putut fi evitate, probabil, daca as fi reusit sa imi ascund, cu mare dibacie, chinurile interioare si daca v-as fi magulit cu speratita ca actionez pe baza unei porniri irezistibile, neconditionate; ca am o problema de ratiune, de judecata, de orice. Dar eu am oroare de absolut orice prefacatorie. Nici macar nu imi este rusine de sentimentele pe care vi le-am impartasit. Au fost normale si corecte. Dumneata te astepti sa, sar intr-un picior de bucurie ca rudele dumitale irni sunt inferioare? Sa ma simt magulit de perspectiva in care as avea niste rude care au o conditie sociala mult sub nivelul rangului meu?

    Elizabeth simti ca devine din ce in ce mai furioasa. Se stradui din rasputeri sa vorbeasca linistita:

    — Domnule Darcy, te inseli daca, presupui ca modul in care mi-ai facut declaratia m-a afectat in vreun fel, in afara de faptul ca m-a scutit de nelinistea pe care as fi putut-o simti in momentul in care te-am refuzat daca te-ai fi comportat ca un gentleman.

    Il vazu ca, tresare, dar nu-i raspunse, asa ca isi duse ideea mai departe:

    — Nu exista nicio modalitate prin care m-ai fi putut cere in casatorie in asa fel incat sa fiu tentata sa accept.

    Din nou, vorbele ei avura un efect devastator asupra lui; se uita, la ea cu o expresie de scepticism amestecat cu groaza. Continua:

    — Inca, de la inceput — inca, din clipa in care te-am cunoscut, as putea sa spun, manierele dumitale m-au convins pe deplin de aroganta, ingamfarea si dispretul egoist pe care le ai fata de ceilalti, iar aceste trasaturi ale dumitale au pus temelia antipatiei pe care evenimentele ulterioare au consolidat-o intr-una extrem de puternica. Nu a trecut o luna din momentul in care te-am cunoscut si am stiut ca ai fi ultimul barbat din lume cu care as putea fi convinsa sa ma casatoresc.

    — Cu tot respectul, cred ca ai spus tot ce-aveai de spus. Iti inteleg perfect sentimentele si nu-mi mai ramane decat sa ma rusinez de ale mele. Te rog sa ma ierti ca ti-am rapit atat de mult din timp si te rog sa accepti din partea mea cele mai sincere urari de sanatate si fericire.”