Fundamentele ideologice ale dreptului administrativ este titlul unui proiect pe care autorul l-a gandit, construit si ajustat timp de aproape 10 ani. El s-a bazat pe parcurgerea unui numar important de manuale, monografii, tratate, articole si studii de specialitate, din spatiul literaturii juridice romane, franceze, spaniole, italiene, portugheze, germane, engleze si sud-americane, dar si pe multiple surse jurisprudentiale, livrate de instante nationale - judecatoresti sau constitutionale -, de Curtea de Justitie a Uniunii Europene si de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Sursele de documentare au contribuit in mod covarsitor la configurarea formei si continutului acestui proiect, ce urmeaza a se concretiza in publicarea de catre autor a cinci volume: (i) Volumul I, Tomul 1: Originile; (ii) Volumul I, Tomul 2: Scolile; (iii) Volumul II, Tomul 1: Dialogurile; (iv) Volumul 2, Tomul 2: Specificitatile; (v) Volumul 3: Principiile; (vi) Volumul 4: Izvoarele; (vii) Volumul 5: Categoriile.

Intregul proiect Fundamentele ideologice ale dreptului administrativ se construieste in jurul a doua premise:

1. una ontologica, potrivit careia dreptul administrativ cunoaste sase fundamente ideologice, si anume: - autoritatea publica si puterea publica, ce alcatuiesc esenta ideologica a dreptului administrativ; - administratia publica si serviciul public, care se circumscriu substantei ideologice a dreptului administrativ; - interesul public si ordinea publica, ce se subsumeaza vocatiei ideologice a dreptului administrativ;

2. alta epistemica, in conformitate cu care toate marile institutii ale dreptului administrativ - sistemul institutional al administratiei publice, functia publica, proprietatea publica, intreprinderea publica, actul administrativ unilateral, contracte administrative, contenciosul administrativ, raspunderea administrativ-patrimoniala si contraventionala - pot fi descrise si explicate cu concursul celor sase fundamente ideologice mai sus enumerate, respectiv cu ajutorul multiplelor relatii de asociere, ce se pot statornici intre aceste fundamente, in cadrul unui veritabil sistem.

 

Volumul Specificitatile isi propune sa infatiseze celor interesati viziunea autorului asupra ceea ce confera specificitate si, implicit, originalitate dreptului administrativ. Pentru a-si atinge scopul, cel care a scris acest volum a plecat de la doua idei cu valoare de premisa: (i) exista sase fundamente ideologice ale dreptului administrativ: autoritatea publica, puterea publica, administratia publica, serviciul public, interesul public si ordinea publica; (ii) prin asocierea celor sase fundamente ideologice ale dreptului administrativ, pot fi definite, descrise si explicate toate marile institutii ale dreptului administrativ: functia publica, proprietatea publica (domeniul public), intreprinderea publica, actul administrativ unilateral, contractul administrativ, contenciosul administrativ si raspunderea administrativ-patrimoniala. Cele sase fundamente ideologice au fost grupate dupa cum urmeaza: - autoritatea publica si puterea publica: se circumscriu esentei dreptului administrativ; - administratia publica si serviciul public: intra in alcatuirea substantei dreptului administrativ; - interesul public si ordinea publica: reprezinta vocatia dreptului administrativ. Cele sase fundamente ideologice ale dreptului administrativ se organizeaza intr-un sistem inchis - si, prin urmare, exclusivist - care insa nu ramane indiferent fata de influentele venite din exteriorul sau, indeosebi dinspre dreptul constitutional, dreptul european si dreptul civil.

Recurgand la rationamente logic formalizate si exploatand consistent multiple literaturi juridice - indeosebi de limba franceza si de limba spaniola - prezentul volum intreprinde analize minutioase cu privire la: (i) semnificatiile fiecarui fundament ideologic al dreptului administrativ; (ii) relatiile angajate de aceste fundamente cu institutiile majore ale dreptului administrativ; (iii) obiectul, continutul discursiv si definitia acestei discipline juridice universitare. Pana la urma, teoria celor sase fundamente ideologice ale dreptului administrativ reprezinta nu numai o modalitate de a prezenta celor interesati fizionomia institutionala a acestei discipline juridice, ci si o metoda - utila, dupa parerea noastra - de invatare a dreptului administrativ.

 

Aceasta a II-a editie a prezentului volum adauga cateva sute de pagini celei dintai. Ea teoretizeaza pe marginea unor categorii oarecum neglijate in cuprinsul primei editii, precum "public", "spatiu public", "sfera publica", "privat", "spatiu privat" sau "sfera privata". Mai apoi, tot cu acest prilej, autorul a construit o teorie a persoanei juridice de drept public, din perspectiva specifica a dreptului administrativ, si a analizat - cu preocupare pentru detaliile de ordin tehnic - intregul sistem institutional al administratiei publice. Cei interesati vor putea regasi in aceasta noua editie inclusiv analize dedicate descentralizarii, principiilor, regulilor si mecanismelor specifice acesteia, consortiilor administrative, dar si subdiviziunilor administrativ-teritoriale (sectoarelor). Nu in ultimul rand, editia prezenta aprofundeaza semnificatiile filosofice, politice si juridice ale notiunilor de "autoritate publica", "putere publica" si "ordine publica", acesteia din urma fiindu-i atasate o serie intreaga de functii epistemice care potenteaza rolul acestui fundament ideologic al dreptului administrativ in intelegerea raporturilor angajate de aceasta disciplina juridica cu dreptul constitutional, cu dreptul civil sau cu dreptul european, precum si rolul aceluiasi fundament in constructia teoriilor marilor institutii ale dreptului administrativ. In sfarsit, in cuprinsul acestui volum, autorul a analizat natura si specificitatea Planului National de Redresare si Rezilienta (P.N.R.R.), in contextul mai larg al analizei facute prerogativei planificarii inca din cuprinsul primei editii, a incercat sa explice sensul a doua expresii legislative des intalnite in dreptul pozitiv - "in temeiul puterii publice" si "in regim de putere publica" - si a incercat sa stabileasca o linie de demarcatie, pe care toti juristii ar trebui sa o perceapa, intre "puterea publica" si "puterea civila".

Totodata, pe langa perspectivele puse la dispozitie de dreptul roman si de cel francez (care se regasesc in cuprinsul primei editii), cea de-a doua editie pune la dispozitia cititorilor si perspectivele scolilor germana, spaniola, italiana, engleza si americana asupra functiei publice, proprietatii publice, intreprinderii publice, actului administrativ unilateral, contractului administrativ, contenciosului administrativ si raspunderii administrativ-patrimoniale.